Trupa Rammstein єi-a luat numele (indirect) dupг oraєul german Ramstein, locul unui tragic accident de aviaюie din august 1988. Melodia 'Rammstein' este o comemorare a tragediei ce a avut loc la baza aviaticг Rammstein Air Base. Extra-litera 'm' din numele trupei indicг faptul cг literar acesta оnseamnг 'a se izbi оn piatrг' fгcвndu-se o oarecare aluzie la genul muzical abordat de trupг. Chiar dacг versurile sunt in germanг, trupa s-a bucurat de un real succes оn Germania єi оn afara acesteia, оn toatг Europa, America de Nord, Australia єi Noua Zeelandг. Datoritг albumului Reise, Reise, Rammstein a devenit trupa germanг cea mai cunoscutг. Rammstein a avut cвteva top-ten single-uri оn Germania.
Riedel, Schneider єi Kruspe sunt fondatorii originali ai trupei. Richard Kruspe spune: "Am realizat cг este cu adevгrat important sг faci muzicг єi sг o perfecюionezi оn limba ta natalг, ceea ce nu am fгcut оn trecut. Am revenit оn Germania єi am spus 'Este timpul sг fac muzicг autenticг'. Am оnceput proiectul numit оncercвnd sг fac muzicг cu adevгrat germanг". A invitat pe Till Lindemann, оmpletitor de coєuri єi baterist al trupei First Arsch sг se alгture trupei ca solist vocal. Ceilalюi patru au intrat оntr-un concurs pentru trupe noi, astfel intrвnd оn componenюa trupei. Christian "Flake" Lorenz a fost ultimul intrat оn formюaie. El a cвntat cu Pail Landers оn trupa Feeling B оnainte de Rammstein. Primul album Rammstein a fost lansat un an mai tвrziu. Trupa a fost nominalizatг la douг premii Grammy pentru "Cea mai bunг prestaюie metal" оn 1998 cu melodia Du hast єi оn 2005 cu melodia Mein Teil.
Sunt оncadraюi la industrial metal sau, оn special оn Germania, la - Neue Deutsche Hдrte (noua duritate germanг), muzica lor cuprinde o varietate de stiluri, incluzвnd German Hard Rock єi heavy metal. Trupa a fost influenюatг puternic de trupa Laichbach, un grup sloven neo-clasic єi industrial. Alte influenюe includ DAF (Deutsch-Amerikanische Freundschaft), Oomph! - pe care Rammstein au citat-o ca fiind principala sursг de inspiraюie pentru ei - єi Ministry dar diferenюa clarг dintre melodiile "Bestrafe mich" , "Te quiero, puta" єi "Ohne dich" оngreuneazг clasificarea trupei оntr-un anumit stil. Stilul lor a stвrnit multe critici. Jam Showbiz (Aprilie 2001) spunea despre Mutter ca fiind "muzicг de invadat Polonia". Ziarul Southland Times (17 decembrie 1999) din Noua Zeelandг sugera faptul cг vocea lui Till Lindemann ar face pe югrani sг se ascundг оn casele lor єi sг blocheze uєile. New York Times (9 ianuarie 2005) comenta: "Domnul Lindemann a arгtat un aer de o masculinitate brutalг єi plinг de violenюг facвnd sг parг cг ar sгri оn mulюime, ar оnєfгca un fan єi l-ar muєca de cap". Alte critici au fost mai degrabг pozitive. Stephen Thomas Erlewine de la All Music Guide comenta: "оmbinarea de zgomot industrial, chitare grinding metal єi vocea de operг reprezintг o combinare zguduitor de puternicг". "Noi doar оmpingem limita" a spus Till Lindemann оntr-un interviu acordat revistei rock Kerrang!. "Noi nu putem face nimic dacг publicului nu оi place ca limitele sг fie оmpinse spre extrem".
