Ce este filozofia?

Informati despre membru

villmon

Data: Miercuri, 18.04.2007, 15:05 | Masaj nr: # 1

Ghost

Grupul: Membru1

Mesaje: 391

Status: In Hell

Filosofia este una din principalele forme ale manifestării spiritului uman. Întrebarea cum se poate defini filosofia este chiar şi ea una filosofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înţelesurilor şi justificărilor sau credinţelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente şi observare atentă, ci prin formularea problemelor şi oferirea soluţiilor lor, argumentarea soluţiilor oferite şi discuţia dialectică a tuturor acestora. Filosofia studiază concepte generale precum existenţa, bunătatea, cunoaşterea sau frumuseţea. Pune întrebări precum "Ce este bunătatea, în general?" sau "Este cunoaşterea posibilă ?". În termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului şi interiorului în plus faţă de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea [b]subiecte.
Perspectiva propusă de filozofie este una:

totalizatoare (reflectă ansamblul cunoaşterii umane, realitatea obiectivă, subiectivă, sensul lucrurilor, problemele şi fenomenele)
auto-reflexivă (reflecţia personală şi autonomă vizează edificarea sinelui)
antropocentrică (cunoaşterea este o relaţie între subiectiv şi realitatea obiectivă)
axiologică (stabileşte trepte sau priorităţi valorice în elaborarea sensurilor)

Adaugat (18.04.2007, 15:05)
---------------------------------------------
Tematica majoră a filozofiei:
Existenţa şi devenirea
Realitatea fizică şi esenţa lumii
Spaţio-temporalitatea
Unitatea şi infinitatea
Libertatea şi determinismul
Necesitatea şi întâmplarea
Adevărul
Valoarea
Cauzalitatea şi finalitatea
Cultura şi civilizaţia
Problema fericirii
Omul şi condiţia umană

Ты говоришь, я демон? Так и есть,
Со мною не видать тебе удачи.
Навеки мое дело - зло и месть,
Для демона не может быть иначе!

Ultima data redactat de Moby_X - Luni, 17.09.2007, 18:24

Informati despre membru

Umbra

Data: Joi, 03.05.2007, 00:40 | Masaj nr: # 2

Vampire

Grupul: Membru1

Mesaje: 200

Status: In Hell

daca vb de filozofie o discutie filozofica despre fericire !
Оn stabilirea posibilгюii, imposibilitгюii sau a absurditгюii atingerii idealului fericirii au purces filosofi, clerici єi chiar oameni simpli оncг de la “оnceputuri”. Afirmaюia cг aceste “оnceputuri” coincid cu оnceputurile filosofiei ar fi o calomnie pentru ca nu se poate afirma cг, discutвnd despre fericire, discipolii lui Cristos o discutau din punct de vedere filosofic.
Este un termen care, chiar єi in viziune filosofica, implicг accepюiuni multiple єi totalmente diferite. Nu se poate da o definiюie exacta, pentru ca filosofia оnsгєi este o єtiinюa relativa. Ceea ce оnsг este comun tuturor filosofilor privind fericirea este cг aceasta reprezintг un ideal urmгrit, fгrг absolut nici o exceptie, de fiecare persoanг in parte, fie оncepвnd cu cel mai оnverєunat pesimist pвnг la optimistul cel mai pur, fie оncepвnd cu omul cel mai simplu pвnг la cel mai оnvгюat dintre filosofi.
Dar, este oare un ideal posibil sau оnsгєi definiюia de ideal ne opreєte оn a vedea fericirea ca pe o certitudine? Asta numai dacг idealul este identificat cu absolutul, intangibil єi el. Oare a tinde spre absolut, оnseamnг a tinde spre fericire, єi indiferent de originea absolutului atingerea lui se va identifica iminent cu aceastг stare de beatitudine perfectг?
Ideal, absolut, perfecюiune sunt termeni ce s-au cerut folosiюi оn formularea оntrebarilor єi оncercгrilor de a defini fericirea. Fiecare dintre ei se identificг rвnd pe rвnd cu o imposibilitate. Ori asta nu face oare din fericirea оnsгєi doar o himerг pentru naivi? Оєi mai au mгcar rostul оncercгrile de a defini cгi оntortocheate єi impregnate de absurditate pentru atingerea ei?
Rгspunsul se cere a fi afirmativ nu оn speranюa unei atingeri оntвrziate a acestui ideal, ci pentru menюinerea puterii noastre de a continua sг trгim оn deplinгtatea facultгюilor noastre mintale. Оnchipuiюi-vг o lume оn care toюi sunt conєtienюi cг fericirea este imposibil de atins, conєtienюi de faptul cг este posibilг doar atingerea unui surogat al fericirii, o lume care nu poate trгi fгrг certitudini єi fгrг speranюe, care nu suportг єi nu acceptг surogatul. Este adevгrat cг aveюi оn imagine o lume de nebuni adвnciюi оn depresie, o lume care nu єtie nici mгcar sг zвmbeascг?
Din acest motiv avem nevoie de filosofi ai fericirii, avem voie sг ne minюim cг suntem fericiюi, interzicвndu-ne a vedea adevгrul sau, chiar incapabili de a mai vedea adevгrul datoritг unui probabil pact cu el оnsuєi al unui Mare Anonim, оn accepюiunea blagiana, de a ne ascunde mгreюia fericirii supreme єi micimea presupusei noastre fericiri, astfel оncвt, оn timp, am ajuns sг rвdem de dragul unui zвmbet considerвndu-l exponent оnzecit al unei evidente fericiri.
Din acelaєi motiv avem nevoie de credinюa оn Cel de Sus, adicг, credinюa оntr-o оntruchipare a Marelui Anonim, care ne va asigura “dincolo” o nouг fericire incomparabilг cu cea din timpul vieюii.
Astfel se ajunge la termenul de credinюa, la sentimentul de credinюa, la Rai єi Iad, la bine єi rгu, fiind necesarг o nouг оntoarcere оn timp. Oare popoarele antichitгюii, crezвnd оn zei, єi оn оntruchipгri ale aceluiaєi intangibil Mare Anonim, оn Cвmpii Alizee єi Tartar, єi оn acelaєi bine єi rгu, nu fгceau acelaєi lucru pe care noi оl facem acum? Nu оєi ofereau oare singuri subfericiri legвndu-se la ochi, neobligaюi de nimeni, єi mulюumindu-se sг spunг cг mai au оntotdeauna pe fragila Sperantг? Єi crezвnd оn Rai, Cвmpii Alizee, Iad єi Tartar, оn Dumnezeu єi zei nu ne-am oferit dintotdeauna o protecюie inconєtienta de nebunie?
Sau sunt fericiюi doar copiii оn naivitate єi cei ce оnnebunesc realizвnd prezenюa surogatului, ca purtвndu-se copilareєte, sг se simtг fericiюi? Mai suntem оn mгsurг a-i privii cu scвrba pentru cг au clacat sau ar trebui sг оi privim cu invidie pentru cг sunt cei care єi-au atins fericirea? Dar оn legile ce duc spre fericire este interzisг invidia, deci nu, nu suntem оn mгsurг sг оi privim astfel pentru cг nici mгcar nu mai realizгm scopul abandonгrii lor оn nebunie.
Nici mгcar din punct de vedere legislativ nu ni se oferг certitudinea posibilitгюii de a atinge fericiea, ni se asigurг doar dreptul de a ne cгuta fericirea; cruntг ironie. Ni se oferг ca speranюa nгframa peste ochii ce poate nu se vor deschide niciodatг. Dar ne vom simюi fericiюi. Sau facвnd pe ceilalti fericiюi, chiar dacг le oferim o fericire falsг, vina orbirii este оnghiюitг de uitare? Nu, nu este uitatг pentru cг nici mгcar nu mai are ce sг fie uitat; timpul a rezolvat aceastг problemг mutвnd-o оn inconєtient.
Oricare ar fi punctul de plecare fericirea rгmвne totuєi un ideal intangibil. Conєtienюi sau nu de intangibilitatea sa vom continua sг tindem cгtre el єi fгcвnd abstracюie de imposibilitate, оn analogie cu
A.Camus, trebuie sг ne оnchipuim pe noi оnєine fericiюi.

Aer.Cer.Pamint.Ceata.Ploaie.Vint.Tacere.Durere.Pling.Cruce.Tarina.Mormint

Informati despre membru

villmon

Data: Vineri, 04.05.2007, 13:00 | Masaj nr: # 3

Ghost

Grupul: Membru1

Mesaje: 391

Status: In Hell

Filozofii Dao,Kant shi Freud au fost shi ei oameni simpli...dar in acelash timp shi deosebitzi...nu totzi pot sa faka kit au fakut ei...fiekare ishi poate skrie filozofie ta,dar e inutil pt ka ea deja a fost skrisa...

Informati despre membru

morana

Data: Vineri, 04.05.2007, 20:01 | Masaj nr: # 4

Oman

Grupul: Membru1

Mesaje: 52

Status: In Hell

fiekare intzelege lukrurile in felul sau...fiekare are filozofia lui.

remember my name...youl'll be screaming it in the end!!

Informati despre membru

villmon

Data: Luni, 17.09.2007, 17:48 | Masaj nr: # 5

Ghost

Grupul: Membru1

Mesaje: 391

Status: In Hell

korekt....shi totushi filozofia nu poate raspunde la toate intrebarile ku kare ne konfruntam noi..oamenii...numai Dumnezeu ne poate da un raspuns konkret...dar trebuie sa ashteptam cva timp pin` kand vom afla raspunsurile...